Rolul formator/deformator ale noilor tehnlogii de comunicare(N.T.C)

Aside from the complex physical connections that make up its infrastructure, the Internet is facilitated by bi- or multi-lateral commercial contracts (e.g., peering agreements), and by technical specifications or protocols that describe how to exchange data over the network. Indeed, the Internet is essentially defined by its interconnections and routing policies.
As of March 10, 2007, 1.114 billion people use the Internet according to Internet World Stats. Writing in the Harvard International Review, philosopher N.J.Slabbert, a writer on policy issues for the Washington DC-based Urban Land Institute, has asserted that the Internet is fast becoming a basic feature of global civilization, so that what has traditionally been called "civil society" is now becoming identical with information technology society as defined by Internet use.
more>>

Internetul este un sistem mondial de reţele de calculatoare interconectate, care înlesneşte serviciile de comunicare a datelor, cum ar fi: deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanţă, transferul de fişiere, poşta electronică şi grupurile de discuţii.

Internet este o cale de a conecta reţelele existente de calculatoare, care extinde mult posibilităţile fiecărui sistem participant.

Internet, prefigurat de ARPAnet, a fost iniţial realizat pentru a fi folosit de instituţiile militare, dar tehnologia sa permite practic oricărui sistem să se conecteze la el printr-o poartă electronică. Astfel, mii de sisteme de calcul ale marilor firme, precum şi sisteme de poştă electronică cu plată ca MCI şi CompuServe, au devenit părţi componente din Internet. Cu peste 2 milioane de calculatoare gazdă ce deservesc aproximativ 20 milioane de utilizatori, Internet se extinde cu un milion de noi utilizatori în fiecare lună.
Termenul Internet, sau internet, poate avea in ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite:
-numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la reţeaua mondială unică de computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Precursorul Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research Projects Agency (en:DARPA) (Agenţia pentru Proiecte de Cercetare de Apărare Înaintate - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele Arpanet. Super-reţeaua din zilele noastre a rezultat din extinderea reţelei Arpanet.
-substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează in marea majoritate a cazurilor acceaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reţele.
-Tehnic, termenul mai poate desemna şi o reţea de mari dimensiuni ce interconectează reţele autonome. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvântului internet, care e format prin abrevierea a două cuvinte interconnected - interconectat şi network - reţea. Exemple de reţele mare care merita folosinţa aceasta sunt SIPRNet si FidoNet.
mai mult>>

Rolul Internetului in viaţa utilizatorilor acestuia
(sondaj sociologic online elaborat de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice Politologice şi Psihologice CIVIS)

Scopul studiului constă în colectarea informaţiei ce lipseşte în statistici oficiale sau comerciale privind experienţa şi practicile de utilizare a Internetului de către utilizatorii Internet , care va servi în calitate de suport la elaborarea Programului Guvernării Electronice . Grupul ţintă: utilizatorii Internet , cetăţeni ai Republica Moldova.
Metoda de cercetare: metoda de cercetare utilizată pentru studiul dat a fost sondajul de opinie , în baza tehnicii interviului autoadministrat în regim online.
Instrumentul de cercetare: chestionar scris standardizat, cu întrebări şi răspunsuri pre- şi semicodificate.
Chestionarul a fost elaborat de către echipa de cercetare a Centrului CIVIS în
corespundere cu cerinţele prezentate de către reprezentantul proiectului „Guvernare
Electronică” al PNUD Moldova. În calitate de reper a servit chestionarul aplicat la cercetarea similară din cadrul aceluiaşi proiect în iunie-iulie 2004 de către SISI „Opinia”.Colectarea datelor pe teren s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2005.
Volumul cercetării: 700 utilizatori Internet.
Strategia de cercetare: În cadrul cercetării utilizatorilor Internet chestionarul cu întrebări a fost plasat la adresa de acces http://www.civis.dnt.md.
Pentru a atrage cât mai mulţi utilizatori Internet să participe la sondaj a fost plasat un baner pe site-urile cel mai des vizitate – www.ournet.md , www.azi.md şi www.mail.md , precum şi pe site-urile unor instituţii guvernamentale – Ministerul Dezvoltării Informaţionale – www.mdi.gov.md. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului – www.edu.md . Pe alte două site-uri – www.server.md şi www.turism.md au fost plasate note informative despre sondaj , care , fiind accesate , ghidau utilizatorul Internet către chestionar .

Rezultatele obţinute atestă faptul că marea majoritate a participanţilor la sondaj sunt persoane cu studii superioare (80,6%), urmate la distanţă de persoanele cu studii medii generale (13,0%). Ponderea participanţilor cu alt nivel de educaţie este puţin semnificativă: 3,7% - studii medii incomplete şi 2,7% - studii medii de specialitate.
Referindu-ne la naţionalitate, constatăm că marea majoritate a participanţilor la sondaj sunt de naţionalitatea moldovean/român (86,4%). 7,1% sunt de naţionalitate rusă, iar 3,3% sunt ucraineni. Celelalte naţionalităţi deţin o pondere de 3,1% în total, dintre care 1,7% găgăuz , 1,1% bulgar şi 0,3% armean.
Angajarea în câmpul muncii
Raportul persoanelor angajate/neangajate în câmpul muncii din cadrul participanţilor la sondaj
este de aproximativ 1/3 la 2/3, adică 31,3% din participanţi nu sunt angajaţi în câmpul muncii , iar 68,7% sunt angajaţi.
Majoritatea participanţilor la sondaj sunt de sex masculin (64,9%), persoanelor de sex feminin revenindu-le 35,1%.
Referitor la vârsta participanţilor, menţionăm că cea mai mică vârstă a participanţilor a fost de 12 ani, iar maximă – 64 ani. Vârsta medie a participanţilor la sondaj este de 27,2 ani.
Pentru analiza corelativă, vârsta participanţilor a fost clasificată în 5 grupe de vârstă, după cum este prezentat în tabelul de mai jos:
Grupa de vârstă -----Procent
până la 16 ani ------- 2,0%
16 - 22 ani -----------35,0%
23 - 35 ani ----------48,4%
36 - 50 ani -----------11,3%
51 şi mai mulţi ani --3,3%

În funcţie de domeniul de activitate a participanţilor la sondaj, constatăm faptul că o categorie largă a utilizatorilor Internet reprezintă studenţii (23,9%). Procentul celorlalţi participanţi la sondaj după domeniul de activitate este prezentat în tabelul de mai jos:
Domeniul de activitate ---------------------------Procent
administraţie publică (centrală / locală) --------6,1%
industrie şi energetică ----------------------------2,4%
transport şi comunicaţii --------------------------8,1%
construcţii şi dezvoltarea teritoriului, ecologie-- 1,1%
agricultură şi industria alimentară, silvicultură -1,0%
comerţ, alimentaţia publică, turism, servicii ----7,1%
finanţe, credit, asigurări, tranzacţii imobiliare --2,0%
ştiinţă şi învăţământ ------------------------------11,0%
ocrotirea sănătăţii şi asistenţă socială -----------4,0%
cultură, artă, sport --------------------------------1,0%
organizaţie obştească (sindicate,

partide, ONG, fundaţii etc.)---------------------- 11,8%
armată, organe de drept, pază şi securitate -----1,0%
mass-media, informaţii, reclamă ----------------5,6%
reprezentanţă, misiune, proiect internaţional --3,9%
nu lucrez (elev, student, pensionar,

temporar neangajat etc.) -------------------------31,3%
altceva ---------------------------------------------0,3%
NR (refuz de răspuns) ----------------------------2,3%
Regiune, tipul localităţii de reşedinţă
Marea majoritate a utilizatorilor Internet sunt din regiunea centrală a ţării (89,1%), urmaţi la distanţă mare de utilizatorii din regiunea de nord (7,4%) şi de sud (3,4%).
Ponderea mare a utilizatorilor Internet din regiunea centrală se datorează faptului că 77,6% din utilizatorii Internet locuiesc în mun. Chişinău. Procentul utilizatorilor din alte localităţi urbane decât mun. Chişinău este aproximativ egal cu cel al localităţilor rurale, respectiv 12,4% pentru „alte oraşe” şi 10,0% pentru „sate”.

Intervievaţii percep Internetul drept obiect principal pentru activitatea profesională 56,4% , sursă de informare , instruire şi educaţie 87,0% , sursă de angajare în câmpul muncii ,prelungire studii 27,4%, mijloc de comunicare şi distracţii 56,7% , sursă pentru procurări ,servicii 18,4%,alte semnificaţii 1,3%.

Faptul că Internetul are, în primul rând, semnificaţia de sursă de informare, instruire şi educaţie pentru utilizatorii Internet a fost confirmat şi de răspunsurile obţinute la întrebarea „Care este astăzi pentru Dvs. sursa principală de informare şi
instruire?”. Astfel, conform datelor obţinute, majoritatea participanţilor la sondaj (61,4%) se informează şi se instruiesc cu ajutorul Internetului, iar 18,1% se informează, în primul rând,de la televizor. Alte surse de informare şi instruire deţin o pondere nesemnificativă.
vezi mai multe categorii>>

Cartea pe care o recomand

Kligman's expertise spans the domains of women's studies, anthropology, and cultural studies. She is the recipient of the Chicago Folklore Prize (1982) for her book Calus: Symbolic Transformation in Romanian Ritual; and has won the Heldt Prize of the Association for Women in Slavic Studies twice, in 1998 for The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, and in 2001 for The Politics of Gender after Socialism: A Comparative-Historical Essay (with Susan Gal). She has received many prestigious grants, including from the National Endowment for the Humanities, the American Council of Learned Societies, the Woodrow Wilson Center, the MacArthur International Peace and Cooperation Fellowship, the Soros Foundation, and, most recently, a Russell Sage Foundation grant for 2004-05.



Alte cărţi celebre scrise de
Gail Kligman:

În prezent citesc o carte foarte interesantă,scrisă de Gail Kligman,,Procesul comunismului .Politica dublicităţii .Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu ''(editura Humanitas).Această carte este dedicată mamei sale,dr.Beatrice Troyan,obstetrician-ginecolog iar ediţia românească femeilor care au murit datorită politicii demografice a regimului Ceauşescu. Este un studiu care prezintă situaţia demografică a societăţii, din perioada comunismului în România lui Ceauşescu, şi în ce măsură puteau femeile să decidă cursul vieţii familiale,când conducerea era cea care hotăra câţi copii trebuia să ai şi consindera că rolul femeilor este acela de,,vaci,eşalonul fertil pe care îl aveau pentru montă''şi nimic mai mult. Femeile erau principalele ,,unelte'' prin care se obţinea viitoarea forţă de muncă în stat iar acest obiectiv era privit cu maximă importanţă politică şi afecta direct comunitatea.,,Lupta dusă pentru a îmbunătăţi indicatorii demografici a reformulat conotaţiile etice ale noţiunii de mamă şi contextualizarea familială a maternităţii.Respectul cultural acordat maternităţii era legat de statutul marital al femeii.Totuşi,retorica moralităţii invocate pentru a legitima rolul social al familiei în socialism era receptată doar ca ceea ce era de fapt:un lustru ideologic.Din acest punct de vedere,când a început să circule zvonul că regimul sprijinea neoficial naşterea copiilor,indiferent de statutul marital,opinia publică a fost scandalizată.''Dacă a vedea înseamnă a crede,atunci soţii Ceauşescu au fost orbiţi de strălucirea viitorului radios pe care se presupunea că-l prevesteşte epoca lor de aur.În timp ce în restul Europei de Est comunismul se prăbuşea paşnic,aparenţele sugerau inviolabilitatea izolării României de,,forţele exterioare de distrugere''.Seduşi în mod fatal de puterea pe care o râvneau,complăcundu-se în propriile lor imagini distorsionate,soţii Ceauşescu nu au recunoscut fragilitatea lumii false pe care o construiseră în închipuire.Ei au devenit în cele din urmă victimele dublicităţii şi disimulării pe care singuri le impuseseră.Politica reproducerii în România este acum diferită de cea predicată în perioada Ceauşescu.Sub conducerea lui Ceauşescu,masele erau forţate să se reproducă în folosul statului.Viaţa reproductivă a femeilor era făţis exploatată.Astăzi,când România se luptă cu rigorile transformării economice şi politice şi când împărţirea în clase a societăţii româneşti devine din ce în ce mai evidentă,femeile cele mai vulnerabile-cele sărace şi necăsătorite-sunt de multe ori nevoite să se reproducă,răspunzând astfel cerinţelor pieţei.Sărăcia,în special,impune constrângeri asupra opţiunilor unor femei de a naşte copii într-un mod dramatic diferit faţă de situaţia altor femei care au acces la diferite resurse,în special la cele financiare.Sub Ceauşescu,sărăcia a devenit condiţia socio-economică generalizată a populaţiei României.În România postcomunistă,ca şi în alte părţi ale regiunii,sărăcia s-a transformat în emblema unei societăţi tot mai adânc diferenţiate în clase.Nu e de mirare că sărăcia a devenit din ce în ce mai mult un aplanaj al femeilor,la fel ca în Occident.Această carte este,probabil,singura pe care o recomand celor pasionaţi de lectură spre a o citi,şi nu numai lor pentru că până să fi citit această carte nici eu nu agreeam lectura dar acum sunt dispusă să mă mai înarmez cu o astfel de unealtă pentru că mi-am descoperit o noua pasiune-lectura cărţilor de factură istorică.Vă urez lectură plăcută.

Recomandarea editurii:

Căderea dictaturii comuniste din România a dezvăluit lumii întregi oroarea aşezămintelor pentru copii orfani sau pentru copii bolnavi de SIDA, o oroare ascunsă până atunci sub faţada triumfalistă a unui regim care îşi proclamă ipocrit grija faţă de om. Unda de şoc a acestor dezvăluiri este departe de a se fi stins. Cartea scrisă de Gail Kligman, profesor de sociologie la University of California din Los Angeles, încearcă să răspundă la întrebarea: cum s-a ajuns aici? Explorând acest caz extrem de intervenţie a statului în viaţa intimă a oamenilor, autoarea coroborează statistici ale natalităţii, mortalităţii infantile şi mortalităţii materne cu documente de arhivă şi mărturii ale femeilor şi ale personalului medical, pentru a sublinia rolul duplicităţii şi al complicităţii în reuşita inumanei politici demografice impuse de partidul comunist, simptom al mecanismelor de funcţionare a politicii comuniste în ansamblul său.

Vasile Alecsandri

Poezii:

Malul Siretului
15 mai 1848
Adio Moldovei
Baba Cloanţa
Andrii-Popa
Bradul
Cuza Vodă
Doina
Fluierul
Gondoleta
Hora de la Plevna
Hora unirei
Miezul iernei
Mioriţa
Monastirea Argeşului
Pe marea
Serile la Mirceşti
Sfârşit de toamnă
Lunca din Mirceşti Cronologie
Pastel chinez
Bărăganul
Ghioaga lui Briar

Vasile Alecsandri, (21 July 1821-22 August 1890) was a Romanian poet, playwright, politician, and diplomat. He collected Romanian folk songs and was one of the principal animators of the 19th century movement for Romanian cultural identity and union of Moldavia and Wallachia.He was born in the Moldavian town of Bacău, to a family of small landowners. His parents, Vasile and Elena Cozoni, who was the daughter of a Greek Romanian merchant, had seven children, of which three survived: one daughter, Catinca, and two sons, Iancu - a future army colonel - and Vasile. The family prospered in the lucrative business of salt and cereals trade. In 1828, they purchased a large estate in Mirceşti, a village near Siret River. The young Vasile spent time there studying with a devout monk from Maramureş, Gherman Vida, and playing with Vasile Porojan, a Gypsy boy who became a dear friend. Both characters would later appear in his work. more >>
V. Alecsandri este unul din marii fauritori ai literaturii romane si moldovenesti,el ne lasa ca mostenire o bogata si variata creatie literara.Opera lui Alecsandri este o oglinda,un ecou puternic al tuturor marilor evenimente din viata poporului,din viata Moldovei.V.

A vorbi despre Vasile Alecsandri, in speta despre poezia sa, saptzeci de ani de la moartea lui si la mai bine de un secol dupa debutul sau pe scena literaturii nationale, inseamna sa vorbim despre actualitatea poeziei lui Alecsandri, inseamna sa cercetam in ce masura aceasta poezie, atat de intretesuta nu numai cu analele celui de-al XIX-lea secol al istoriei noastre, dar si cu itele lirismului nostru modern, nu si-a irosit inca toate miresmele si ne mai poate incanta cu gratiile ei origi nare. Caci, evident, nu e vorba numai de farmecul acela retros pectiv pe care-l descoperim cu oarecare uimire in indiferent ce vibratie lirica, oricat de timida, a trecutului.Vasile Alecsandri a ocupat in constiinta seco lului al XIX-lea locul dintai pe scara valorilor literare, si daca astazi procesul starnit dupa 1883, cand drama stralucitorului astru al Luceafarului batea in plin, este intru totul adjudecat in favoarea lui Eminescu, prestigiul celui ce se identificase in veacul trecut cu insasi poezia romaneasca tot mai staruia si dincoace de pragul acestui veac al XX-lea. Intr-unul din nu
merele Samanatorului, al carui animator a fost multa vreme, asadar dupa 1900, in unul din acele rare momente epigra matice care aveau, cu timpul, sa alimenteze tolba cu sageti aKaleidoscopului lui A. Mirea, Stefan O. Iosif tiparea un catren, al carui talc se cuvine cu deosebire retinut. Un loc aparte in poezia lui Alecsandri si de o originalitate cu totul marcata il ocupa Pastelurile. Poezia naturii, in primul rand poezia descriptiva, e una din cele mai bogate in literatura noastra, indiferent de tiparele in proza sau metrice in care a
fost turnata. Peisajul vesperal din Sburatorul lui HeliadeRadulescu, cel nocturn, marin, estival sau eolic la Cosbuc, peisajele selenare la Eminescu, peisajul primaveril al lui Mace donski, savanta compozitie murala a Baraganului la Odobes cu, cu corespondentele pictate mestesugit la Hogas si EmanoilBucuta si, mai presus de toate, vasta paleta descriptiva a luiMihail Sadoveanu, acest cel mai mare, fara indoiala, dintre rapsozii peisajului national, iata o gama dintre cele mai variate pe care s-au exercitat atatia dintre virtuosii verbului romanesc.Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o oaza dintre cele mai odihnitoare, una din insulele cele mai izolate si mai ferite de furtuni din arhipelagul acesta atat de variat al poeziei noa stre descriptive. Pastelurile sunt Georgicele noastre, ajustate la meridianul nostru moldav, si spunand aceasta ne gandim mai putin la latura didactica a poemului virgilian si mai mult la mireasma cruda a pamantului reavan, pe care o simti si la poetul mantovan, si la confratele sau din lunca Mircestilor.

Ideea creştină: Alecsandri în perspectivă arhetipală

Într-o legătură strânsă cu proba coborârii în infern este şi starea de veghe, adică tot o probă iniţiatică şi încă una din cele mai grele. Nu a reuşit să treacă peste ea Ghilgameş, plecat în căutarea nemuririi, şi nu au reuşit să treacă peste ea ucenicii lui Iisus în grădina Ghetsimani.

În acele pasteluri ale lui Alecsandri a căror temă generală este natura în anotimpul iernii, descrisă mai ales pe timp de noapte, omul nu se vede niciodată dormind. Nici nu se putea să fie altfel, pentru că iarna, cum chiar poetul o spune, sunt „nopţile vegherii“.Putem, însă, observa de asemenea că în aceste pesteluri, omul, pentru a-i fi veghea mai uşoară, îşi ia ca însoţitori lumina lămpii şi focul presonificat, entităţi care amintesc de creanga de aur şi care întreţin speranţa şi credinţa în revenirea anotimpului cald, în revenirea la viaţă a lumii vegetale, într-o adevărată renaştere pentru omul însuşi.

Şi, într-adevăr, speranţa pe care puterea fanteziei o întreţine, nu e zadarnică. Într-o altă serie de pasteluri, eul liric va avea de traversat una din cel mai importante situaţii existenţiale pe care le întâlnim în lumea miturilor. Este ieşirea din infern sau revenirea la viaţă, triumful etern al vieţii asupra morţii.

(ziarul Lumina ,reportaj realizat de Emil Baltag)

Efectul de spectacol /Efectul de lectură

Chiriţele
de Vasile Alecsandri

Spectacolul Chiriţele în regia lui Ovidiu Lazăr este constituit din şase piese de teatru :Chiriţa în Iaşi sau două fete ş-o neneacă , Chiriţa în voiaj , Paraponisitul , Clevetici,ultrademagogul , Sandu Napoilă,ultraretrogradul , Gură-cască , om politic şi Barbu Lăutarul.Actorul care a pus în scena , într-un mod admirabil,dramaturgia lui Alecsandri se numeşte Petrică Ciubotaru , o mare personalitate a culturii româneşti/ieşene.După vizionarea spectacolului , împreună cu clasa a XI-a D , diriginta acesteia ,Mănucă Elena şi regizorul Ovidiu Lazăr , s-a încercat o apropiere de spectacolul de teatru şi de toate tainele pe care le presupune acesta , printr-o dezbatere. Această dezbatere a reliefat multe dintre misterele reprezentărilor scenice a spectacolelor , iar discuţia a atins diverse subiecte , cum ar fi: călătoria până la Cernăuţi în Casa Memorială Vasile Alecsandri , importanţa unui public care să rezoneze cu dăruirea/pasiunea celui privit/ascultat şi nu în ultimul rând efortul maximal ce se ascunde în spatele cortinei.Regizorul consideră că societatea nu se confruntă neapărat cu o criza a lecturii , adolescenţii nu doresc să citească operele scriitorilor cananici întrucât s-au plictisit de elementele învechite pe care le întâlnesc în fiecare zi la şcoală.În opinia mea spectacolul de teatru este mult mai sugestiv,mai expresiv decât lectura operelor , dar există şi unele dezavantaje atunci când preferi spectacolul în locul lecturii:detaliile nu sunt destul de bine evidenţiate încât să poată capta atenţia şi să poata fi memorate , pot apărea unele modificări a subictului din dorinţa regizorului şi este posibil ca rolurile să fie interpretate într-un mod care lasă de dorit ,care nu transmite nimic , astfel încât nu se poate deduce nimic din reprezentaţie.
Întrebări fără răspuns:
Este un motiv personal sau profesional faptul că ati avut iniţiativa punerii în scenă a dramaturgiei lui Vasile Alecsandri ?
De ce preferaţi punerea in scenă a operelor lui Alecsandri şi nu pe cele a lui I.L.Caragiale?
Credeţi cu înverşunare în actualitatea lui Alecsandri?

Cuprins

• Jurnalul unei zile pline de cultură
• Cu şi despre scriitori ne/canonici
• Vasile Alecsandri
• Referinţe critice
• Efectul de spectacol /Efectul de lectură
• Interviu cu Mircea Cărtărescu ,,O mare carte nu face doi bani în absenţa unui mare cititor"
• Influenţa presei scrise şi a audio-video asupra adolescenţilor
• Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video
• Criza lecturii în rândul adolescenţilor
• CARTEA PE CARE O RECOMAND