<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><feed xmlns='http://www.w3.org/2005/Atom' xmlns:openSearch='http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/' xmlns:georss='http://www.georss.org/georss' xmlns:gd='http://schemas.google.com/g/2005' xmlns:thr='http://purl.org/syndication/thread/1.0'><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025</id><updated>2012-01-28T02:07:58.701+02:00</updated><title type='text'>C.D.Ş. Română-Informatică</title><subtitle type='html'>Acest blog are ca scop principal descoperirea şi înţelegerea motivelor pentru care societatea noastră este într-o continuă degradare morală.Veţi avea ocazia de a găsi opinia mea personală dar şi a unor personalităţi specializate.</subtitle><link rel='http://schemas.google.com/g/2005#feed' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/posts/default'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default?max-results=100'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/'/><link rel='hub' href='http://pubsubhubbub.appspot.com/'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><generator version='7.00' uri='http://www.blogger.com'>Blogger</generator><openSearch:totalResults>14</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex>1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage>100</openSearch:itemsPerPage><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-1965307643864387704</id><published>2008-02-27T17:31:00.005+02:00</published><updated>2008-02-27T18:41:29.420+02:00</updated><title type='text'>C.V. (curriculum vitae)</title><content type='html'>&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#000000;"&gt;&lt;strong&gt;Informatii generale:&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Nume&lt;/span&gt;:&lt;/strong&gt; Scrab &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Prenume&lt;/span&gt;:&lt;/strong&gt;Stefana Ioana&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Adresa&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;:sat/comuna Letcani , jud Iasi ,Romania , cod 707280&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Telefon&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;:o746899675&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;E-mail&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;:swanndybeell@yahoo.com&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Cetatenie&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;:romana&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Data nasterii&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;:24.09.1989&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#000000;"&gt;&lt;strong&gt;Educatie si formare:&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Studii&lt;/span&gt;:&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;strong&gt;2008-2004&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt; -studiu in cadrul Scolii Normale ,,Vasile Lupu" in cl. a IX-XII-a D , la profilul filologie ,intensiv engleza , diriginte d-na Manuca Elena&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;span style="color:#330033;"&gt;2004-&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;2000&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt; - studiu gimnazial in cadrul Scolii Generale din Letcani in cl. a VIII-V-a B , diriginte Romascu Hermina&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;2000-1996&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt; - studiu primar &lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;Scolii Generale din Letcani ,in cl. a IV-I - a B ,invatator Cebere Dumintru &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#330033;"&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Aptitudini si competente personale&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="color:#330033;"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;&lt;strong&gt;Limbi straine&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt; -citit------scris--------vorbit&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;Romana------excelent--excelent----excelent&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;Engleza-------excelent--excelent----excelent&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;Franceza--------bine---satisfacator----bine&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align="left"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#330033;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-1965307643864387704?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/1965307643864387704'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/1965307643864387704'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2008/02/cv-curriculum-vitae.html' title='C.V. (curriculum vitae)'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-8882610632008763532</id><published>2007-11-29T21:45:00.000+02:00</published><updated>2008-01-25T08:42:27.650+02:00</updated><title type='text'>,,Băieţii răi'' trezesc amintiri urâte securiştilor</title><content type='html'>&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/R08XkOCu4FI/AAAAAAAAACM/J3znn4bcs-o/s1600-h/23-11-07_1508.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5138351610865311826" style="FLOAT: right; MARGIN: 0px 0px 10px 10px; CURSOR: hand" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/R08XkOCu4FI/AAAAAAAAACM/J3znn4bcs-o/s320/23-11-07_1508.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;Vineri, 23 noiembrie2oo7 a avut loc avanpremiera filmului ,,Băieţii răi " la ,,Casa de cultură M.Ursachi" din Iaşi.",,Băieţii răi"prezintă o poveste neobişnuită din România acelor ani." aşa cum consideră doamna Lucia Hossu-Longin care este cunoscută pentru excepţioala realizare a ,,Memorialului durerii". Deşi ar fi vrut , realizatoarea filmului de doar 95 de minunte ar fi vrut să aducă mult mai multe detalii la suprafaţă însă declară că ,,nu poţi să aduci dosarele şi să le impregnezi în film". Istoricul Stejărel Olaru a cercetat dosarele securităţii descoperind incompatibilitatea declaraţiilor miliţienilor cu cele ale martorilor (declaraţiile acestora din prezent) şi neverosimilitatea lor. Realizarea prezintă ,,operaţiunea autobuzul" aşa cum este cunoscută povestea celor 3 băieţi din Timişoara care voiau să scape de regimul comunist , nedându-şi seama de consecinţele imediate a faptelor ce aveau de gand să le săvârşească.Au luat sub control un autobuz plin de călători cu care aveau de gând să treacă graniţa exact în ziua de 23 august când se sărbătorea ziua ţării lui Ceauşescu. Imediat miliţia a intervenit având un ordin simplu:să-i facă pe cei trei să dispară. În final doi dintre băieţi sunt împuşcaţi ,,în timpul reconstituirii faptelor, când aceştia încercau să fugă"-moartea lor este rezultatul împuşcării cu 9 gloanţe la o distanţă de 0,5 metri de un ofiţer al securităţii pe nume Laza Iulian(acesta nu a vrut să-i fie prezentată identitatea invocând motivul cum că nu doreşte ca familia sa să afle ce făcuse în trecut-distrusese două familii).Cel de-al treilea băiat închis şi ,,tratat"de trei ori pe zi ,timp de trei zile prin injectare cu aer şi apă iar într-un final moare , lipsit de vlagă ,,când găseşte puterea de a se strangula singur".Până în 2002, părinţii a doi dintre băieţi(unul dintre ei fusese student la Facultatea de Istorie iar altul era căsătorit şi avea un copil de 2 ani) au fost în proces cu cei implicaţi în moartea fiilor lor şi deşi aveau chiar mărturiile vinovaţilor în care îşi aceştia recunoşteau faptele , judecătorii au considerat că acestea nu pot fi acceptate şi au dat câştig de cauză foştilor colaboratori ai securităţii , care în ziua de astăzi au afaceri prospere şi dorm cu conştiinţa împăcată că era posibil să îşi piardă locul de muncă în cazul în care nu respectau ordinele.Acest episod este primul dintr-o serie de 6 ,urmând:,,Curianu în ţara lui Ceauşescu", ,,Ministerul adevărului", ,,Un om al securităţii", ,,Berna" iar ultimului nu i-a fost dezvăluit titlul. Lucia Hossu Longin şi politologul Stejărel Olaru ,,simt că prin aceste filme aduc un strop de adevăr " şi încearcă să transmită ideea de ,,a nu repeta trecutul".Acum depinde de voi ce faceţi mai departe...(Şcrab Ştefana)&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-8882610632008763532?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/8882610632008763532/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=8882610632008763532' title='2 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8882610632008763532'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8882610632008763532'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/11/bieii-ri-trezesc-amintiri-urte.html' title=',,Băieţii răi&apos;&apos; trezesc amintiri urâte securiştilor'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/R08XkOCu4FI/AAAAAAAAACM/J3znn4bcs-o/s72-c/23-11-07_1508.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-1670033409366059023</id><published>2007-11-29T21:38:00.000+02:00</published><updated>2007-11-29T21:39:36.221+02:00</updated><title type='text'>Diferenţa dintre carte şi film</title><content type='html'>Există foarte multe filme realizate pe baza subiectelor unor cărţi celebre.Astfel a apărut şi filmul ,,&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/camil.htm"&gt;Ultima noapte de dragoste&lt;/a&gt;,&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/camil.htm"&gt;întâia noapte de război&lt;/a&gt;" regizat de Sergiu Nicolăescu după cartea cu acelaşi nume.În film regizorul are dreptul de a schimba ordinea desfăşurării momentelor sau denumirile unor locaţii sau a personajelor.Aşa s-a întâmplat şi acum în cazul lui Ştefan Gheorghidiu din carte ,care în film a devenit Tudor Gheorghiu.El este coleg la facultate cu Ela cu care se căsătoreşte,îndrăgostit fiind de frumuseţea şi naturaleţea acesteia.După un timp unchiul lui Ştefan moare şi îi lasă acestuia o parte din averea sa,testamentul stârnind interesul soţiei sale faţă de luzul din înalta societate.Aceasta îşi neglijează soţul şi trăieşte o aventură cu domnul G.,despre care Ştefan nu avea suficiente informaţii.Astfel el pleacă în război,limpezindu-şi gândurile în ceea ce priveşte relaţia dintre el şi soţia sa şi recunoaşte că a încercat să construiască în Ela conceptul de soţie perfectă ce exista în viziunea lui.La întoarcere hotărăşte să-i lase acesteia o parte considerabilă din averea sa,ulterior despărţindu-se.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-1670033409366059023?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/1670033409366059023/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=1670033409366059023' title='1 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/1670033409366059023'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/1670033409366059023'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/11/diferena-dintre-carte-i-film.html' title='Diferenţa dintre carte şi film'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-8057570064772123552</id><published>2007-10-04T11:27:00.000+02:00</published><updated>2008-01-28T17:44:18.672+02:00</updated><title type='text'>Iaşul,o a şaptea minune a Romaniei?</title><content type='html'>&lt;a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RzHMzQGMS9I/AAAAAAAAAB8/16wfutcCYmk/s1600-h/IASI+-+culturalli.JPG"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5130106631418039250" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: pointer; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RzHMzQGMS9I/AAAAAAAAAB8/16wfutcCYmk/s400/IASI+-+culturalli.JPG" border="0" /&gt;&lt;/a&gt; &lt;div&gt;&lt;a href="http://www.priniasi.ro/Imagini/index.jpg"&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Acest afis publicitar a fost realizat de Şcrab Ştefana Ioana,Simerea Neculai,Lupu Diana şi Boghean Alexandru,elevi ai Şcolii Normale ,,Vasile Lupu'' Iaşi .&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Iaşul este situat în nord-estul României , aşezat pe şapte coline între Lunca Bahluiului şi Dealul Păun . Aşezare de legendă , Iaşul prin trecutul şi prezentul său , reprezintă un punct turistic plin de istorie asemenea Romei . Oraşul este înţesat de monumente culturale , acestea reprezentând principalul motiv pentru care turştii aleg Iaşul , vizitând ,,zidurile înveşmântate cu broderii ale Trei Ierarhilor , ale Mănăstirii Golia, Palatului Culturii, Teatrului Naţional şi multe alte monumente care constituie măreţia Iaşului." &lt;/div&gt;&lt;div&gt;Oraşul este înţesat de monumente culturale , acestea reprezentând principalul motiv pentru care turştii aleg Iaşul , vizitând ,,zidurile înveşmântate cu broderii ale Trei Ierarhilor , ale Mănăstirii Golia, Palatului Culturii, Teatrului Naţional şi multe alte monumente care constituie măreţia Iaşului."Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi, ''fiecare piatra vorbeste de trecut", prin numarul mare de manastiri, muzee, case memoriale. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin comorile de istorie si de arta pe care le are.&lt;br /&gt;« Iasul este mai mult decat o fosta ilustra capitala a Moldovei; Printre zidurile sale salasluiesc comori de arta si de istorie nationala, pe care nici o alta urbe a Romaniei nu le poseda cu atata imbelsugare. » (Nicolae Iorga)&lt;br /&gt;“Inaintea noastra, divers multicolor, pitoresc si poetic, se desfasoara Iasul cel batran, leaganul carturarilor, a unirii, al ideilor si miscarilor generoase, Iasul amintirilor si legendelor, Iasul fantomelor romantice.” (Mihail Sadoveanu)&lt;br /&gt;,,…Iasul este prin sine insusi un muzeu national si o datorie sfanta ne imbie la straduinta neobosita si continua de a ingriji monumentele sale istorice, sa nu fie inabusite, desprinzadu-le in toata stralucirea, neintunecate pe orizontul trecutului nostru. Trebuie sa le dam spatial si atmosfera necesara ca sa respire aerul curat cu care s-au inviorat stramosii si ctitorii care le-au cladit.” (Nicolae Iorga)&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;object width="425" height="355"&gt;&lt;param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/x1wIOwZZReU&amp;rel=1"&gt;&lt;/param&gt;&lt;param name="wmode" value="transparent"&gt;&lt;/param&gt;&lt;embed src="http://www.youtube.com/v/x1wIOwZZReU&amp;rel=1" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-8057570064772123552?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='related' href='http://www.evz.ro/article.php?artid=315720' title='Iaşul,o a şaptea minune a Romaniei?'/><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/8057570064772123552/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=8057570064772123552' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8057570064772123552'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8057570064772123552'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/10/iaulo-aptea-minune-romaniei.html' title='Iaşul,o a şaptea minune a Romaniei?'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RzHMzQGMS9I/AAAAAAAAAB8/16wfutcCYmk/s72-c/IASI+-+culturalli.JPG' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-1632553893450260475</id><published>2007-05-28T14:13:00.000+03:00</published><updated>2007-06-04T13:54:32.213+03:00</updated><title type='text'>Rolul formator/deformator ale noilor tehnlogii de comunicare(N.T.C)</title><content type='html'>&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlq7y2LYZsI/AAAAAAAAAA0/SN8aChzfhX0/s1600-h/Daniel-la-calculator.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069570812770019010" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 331px; CURSOR: hand; HEIGHT: 217px" height="191" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlq7y2LYZsI/AAAAAAAAAA0/SN8aChzfhX0/s320/Daniel-la-calculator.jpg" width="259" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;em&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Aside from the complex physical connections that make up its infrastructure, the Internet is facilitated by bi- or multi-lateral commercial contracts (e.g., &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Peering agreement" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Peering_agreement"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;peering agreements&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;), and by technical specifications or &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Communications protocol" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Communications_protocol"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;protocols&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt; that describe how to exchange &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Data" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Data"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;data&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt; over the network. Indeed, the Internet is essentially defined by its interconnections and routing policies.&lt;br /&gt;As of &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="March 10" href="http://en.wikipedia.org/wiki/March_10"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;March 10&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="2007" href="http://en.wikipedia.org/wiki/2007"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;2007&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, 1.114 billion people use the Internet according to &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a class="external text" title="http://www.internetworldstats.com/stats.htm" href="http://www.internetworldstats.com/stats.htm" rel="nofollow"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Internet World Stats&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;strong&gt;. Writing in the Harvard International Review, philosopher N.J.Slabbert, a writer on policy issues for the Washington DC-based Urban Land Institute, has asserted that the Internet is fast becoming a basic feature of global civilization, so that what has traditionally been called "civil society" is now becoming identical with information technology society as defined by Internet use.&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Internet#Today.27s_Internet"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;more&gt;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffff33;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://2.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlrCZWLYZyI/AAAAAAAAABk/IAiAgCKoI3M/s1600-h/imagess.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069578071264749346" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlrCZWLYZyI/AAAAAAAAABk/IAiAgCKoI3M/s320/imagess.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div align="center"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Internetul este un sistem mondial de reţele de calculatoare interconectate, care înlesneşte serviciile de comunicare a datelor, cum ar fi: deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanţă, transferul de fişiere, poşta electronică şi grupurile de discuţii. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Internet este o cale de a conecta reţelele existente de calculatoare, care extinde mult posibilităţile fiecărui sistem participant. &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlrAd2LYZxI/AAAAAAAAABc/PVbjklCnAas/s1600-h/imageso.jpg"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069575949550905106" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlrAd2LYZxI/AAAAAAAAABc/PVbjklCnAas/s320/imageso.jpg" border="0" /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlq-_GLYZuI/AAAAAAAAABE/RI-zPtMl7vg/s1600-h/imagesf.jpg"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069574321758299874" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlq-_GLYZuI/AAAAAAAAABE/RI-zPtMl7vg/s320/imagesf.jpg" border="0" /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Internet, prefigurat de ARPAnet, a fost iniţial realizat pentru a fi folosit de instituţiile militare, dar tehnologia sa permite practic oricărui sistem să se conecteze la el printr-o poartă electronică. Astfel, mii de sisteme de calcul ale marilor firme, precum şi sisteme de poştă electronică cu plată ca MCI şi CompuServe, au devenit părţi componente din Internet. Cu peste 2 milioane de calculatoare gazdă ce deservesc aproximativ 20 milioane de utilizatori, Internet se extinde cu un milion de noi utilizatori în fiecare lună.&lt;br /&gt;Termenul Internet, sau internet, poate avea in ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite:&lt;br /&gt;-numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Reţea de calculatoare" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/ReÅ£ea_de_calculatoare"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;reţeaua&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt; mondială unică de &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Computer" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Computer"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;computere&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt; interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Precursorul Internetului datează din &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="1965" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1965"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;1965&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;, când Defence Advanced Research Projects Agency (&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a class="extiw" title="en:DARPA" href="http://en.wikipedia.org/wiki/DARPA"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;en:DARPA&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;) (Agenţia pentru Proiecte de Cercetare de Apărare Înaintate - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Statele Unite ale Americii" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;SUA&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Arpanet" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Arpanet"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Arpanet&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;. Super-reţeaua din zilele noastre a rezultat din extinderea reţelei Arpanet.&lt;br /&gt;-substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează in marea majoritate a cazurilor acceaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reţele.&lt;br /&gt;-Tehnic, termenul mai poate desemna şi o reţea de mari dimensiuni ce interconectează reţele autonome. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvântului internet, care e format prin abrevierea a două cuvinte interconnected - interconectat şi network - reţea. Exemple de reţele mare care merita folosinţa aceasta sunt &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a class="new" title="SIPRNet" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=SIPRNet&amp;action=edit"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;SIPRNet&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt; si &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a class="new" title="FidoNet" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=FidoNet&amp;amp;action=edit"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;FidoNet&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;.&lt;br /&gt;&lt;a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet"&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;mai mult&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet"&gt;&lt;span style="color:#ffcccc;"&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;&gt;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;img style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 340px; CURSOR: hand; HEIGHT: 243px; TEXT-ALIGN: center" height="336" alt="" src="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:7A0mTFdsnQkDJM:http://donblog.quicksilverhq.com/media/internet_01.jpg" border="0" /&gt; &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;Rolul Internetului in viaţa utilizatorilor acestuia&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;(sondaj sociologic online elaborat de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice Politologice şi Psihologice CIVIS) &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Scopul&lt;/span&gt; studiului constă în colectarea informaţiei ce lipseşte în statistici oficiale sau comerciale privind experienţa şi practicile de utilizare a Internetului de către utilizatorii Internet , care va servi în calitate de suport la elaborarea Programului Guvernării Electronice . &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Grupul ţintă: utilizatorii Internet , cetăţeni ai Republica Moldova.&lt;br /&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Metoda de cercetare&lt;/span&gt;: metoda de cercetare utilizată pentru studiul dat a fost sondajul de opinie , în baza tehnicii interviului autoadministrat în regim online.&lt;br /&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Instrumentul de cercetare&lt;/span&gt;: chestionar scris standardizat, cu întrebări şi răspunsuri pre- şi semicodificate.&lt;br /&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Chestionarul&lt;/span&gt; a fost elaborat de către echipa de cercetare a Centrului CIVIS în&lt;br /&gt;corespundere cu cerinţele prezentate de către reprezentantul proiectului „Guvernare&lt;br /&gt;Electronică” al PNUD Moldova. În calitate de reper a servit chestionarul aplicat la cercetarea similară din cadrul aceluiaşi proiect în iunie-iulie 2004 de către SISI „Opinia”.Colectarea datelor pe teren s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2005.&lt;br /&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Volumul cercetării&lt;/span&gt;: 700 utilizatori Internet.&lt;br /&gt;Strategia de cercetare: În cadrul cercetării utilizatorilor Internet chestionarul cu întrebări a fost plasat la adresa de acces http://www.civis.dnt.md.&lt;br /&gt;Pentru a atrage cât mai mulţi utilizatori Internet să participe la sondaj a fost plasat un baner pe site-urile cel mai des vizitate – &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.ournet.md"&gt;&lt;strong&gt;www.ournet.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt; , &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.azi.md"&gt;&lt;strong&gt;www.azi.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt; şi &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.mail.md"&gt;&lt;strong&gt;www.mail.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt; , precum şi pe site-urile unor instituţii guvernamentale – Ministerul Dezvoltării Informaţionale – &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.mdi.gov.md"&gt;&lt;strong&gt;www.mdi.gov.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului – &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.edu.md"&gt;&lt;strong&gt;www.edu.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt; . Pe alte două site-uri – &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.server.md"&gt;&lt;strong&gt;www.server.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt; şi &lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.turism.md"&gt;&lt;strong&gt;www.turism.md&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt; au fost plasate note informative despre sondaj , care , fiind accesate , ghidau utilizatorul Internet către chestionar .&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RmPju2LYZzI/AAAAAAAAABs/7fiGfz8Bssc/s1600-h/Internet%20Chat.jpg"&gt;&lt;strong&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5072147999306049330" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 294px; CURSOR: hand; HEIGHT: 299px" height="299" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RmPju2LYZzI/AAAAAAAAABs/7fiGfz8Bssc/s320/Internet%2520Chat.jpg" width="303" border="0" /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Rezultatele&lt;/span&gt; obţinute atestă faptul că marea majoritate a participanţilor la sondaj sunt persoane cu studii superioare (80,6%), urmate la distanţă de persoanele cu studii medii generale (13,0%). Ponderea participanţilor cu alt nivel de educaţie este puţin semnificativă: 3,7% - studii medii incomplete şi 2,7% - studii medii de specialitate.&lt;br /&gt;Referindu-ne la naţionalitate, constatăm că marea majoritate a participanţilor la sondaj sunt de naţionalitatea moldovean/român (86,4%). 7,1% sunt de naţionalitate rusă, iar 3,3% sunt ucraineni. Celelalte naţionalităţi deţin o pondere de 3,1% în total, dintre care 1,7% găgăuz , 1,1% bulgar şi 0,3% armean.&lt;br /&gt;Angajarea în câmpul muncii&lt;br /&gt;Raportul persoanelor angajate/neangajate în câmpul muncii din cadrul participanţilor la sondaj&lt;br /&gt;este de aproximativ 1/3 la 2/3, adică 31,3% din participanţi nu sunt angajaţi în câmpul muncii , iar 68,7% sunt angajaţi.&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;Majoritatea participanţilor la sondaj sunt de sex masculin (64,9%), persoanelor de sex feminin revenindu-le 35,1%.&lt;br /&gt;Referitor la vârsta participanţilor, menţionăm că cea mai mică vârstă a participanţilor a fost de 12 ani, iar maximă – 64 ani. Vârsta medie a participanţilor la sondaj este de 27,2 ani.&lt;br /&gt;Pentru analiza corelativă, vârsta participanţilor a fost clasificată în 5 grupe de vârstă, după cum este prezentat în tabelul de mai jos:&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;Grupa de vârstă -----Procent&lt;br /&gt;până la 16 ani ------- 2,0%&lt;br /&gt;16 - 22 ani -----------35,0%&lt;br /&gt;23 - 35 ani ----------48,4%&lt;br /&gt;36 - 50 ani -----------11,3%&lt;br /&gt;51 şi mai mulţi ani --3,3%&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;În funcţie de domeniul de activitate a participanţilor la sondaj, constatăm faptul că o categorie largă a utilizatorilor Internet reprezintă studenţii (23,9%). Procentul celorlalţi participanţi la sondaj după domeniul de activitate este prezentat în tabelul de mai jos:&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;Domeniul de activitate ---------------------------Procent&lt;br /&gt;administraţie publică (centrală / locală) --------6,1%&lt;br /&gt;industrie şi energetică ----------------------------2,4%&lt;br /&gt;transport şi comunicaţii --------------------------8,1%&lt;br /&gt;construcţii şi dezvoltarea teritoriului, ecologie-- 1,1%&lt;br /&gt;agricultură şi industria alimentară, silvicultură -1,0%&lt;br /&gt;comerţ, alimentaţia publică, turism, servicii ----7,1%&lt;br /&gt;finanţe, credit, asigurări, tranzacţii imobiliare --2,0%&lt;br /&gt;ştiinţă şi învăţământ ------------------------------11,0%&lt;br /&gt;ocrotirea sănătăţii şi asistenţă socială -----------4,0%&lt;br /&gt;cultură, artă, sport --------------------------------1,0%&lt;br /&gt;organizaţie obştească (sindicate,&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;partide, ONG, fundaţii etc.)---------------------- 11,8%&lt;br /&gt;armată, organe de drept, pază şi securitate -----1,0%&lt;br /&gt;mass-media, informaţii, reclamă ----------------5,6%&lt;br /&gt;reprezentanţă, misiune, proiect internaţional --3,9%&lt;br /&gt;nu lucrez (elev, student, pensionar, &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="color:#ffcccc;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;temporar neangajat etc.) -------------------------31,3%&lt;br /&gt;altceva ---------------------------------------------0,3%&lt;br /&gt;NR (refuz de răspuns) ----------------------------2,3%&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;&lt;span style="color:#000000;"&gt;Regiune, tipul localităţii de reşedinţă&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;Marea majoritate a utilizatorilor Internet sunt din regiunea centrală a ţării (89,1%), urmaţi la distanţă mare de utilizatorii din regiunea de nord (7,4%) şi de sud (3,4%).&lt;br /&gt;Ponderea mare a utilizatorilor Internet din regiunea centrală se datorează faptului că 77,6% din utilizatorii Internet locuiesc în mun. Chişinău. Procentul utilizatorilor din alte localităţi urbane decât mun. Chişinău este aproximativ egal cu cel al localităţilor rurale, respectiv 12,4% pentru „alte oraşe” şi 10,0% pentru „sate”.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;strong&gt;Intervievaţii percep Internetul drept obiect principal pentru activitatea profesională 56,4% , sursă de informare , instruire şi educaţie 87,0% , sursă de angajare în câmpul muncii ,prelungire studii 27,4%, mijloc de comunicare şi distracţii 56,7% , sursă pentru procurări ,servicii 18,4%,alte semnificaţii 1,3%.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Faptul că Internetul are, în primul rând, semnificaţia de sursă de informare, instruire şi educaţie pentru utilizatorii Internet a fost confirmat şi de răspunsurile obţinute la întrebarea&lt;span style="color:#ffcc00;"&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;„Care este astăzi pentru Dvs. sursa principală de informare şi&lt;br /&gt;instruire?”&lt;/span&gt;. Astfel, conform datelor obţinute, majoritatea participanţilor la sondaj (61,4%) se informează şi se instruiesc cu ajutorul Internetului, iar 18,1% se informează, în primul rând,de la televizor. Alte surse de informare şi instruire deţin o pondere nesemnificativă.&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.mdi.gov.md/img/pdf/3_ICT_md.pdf"&gt;&lt;span style="color:#ffff66;"&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;strong&gt;vezi mai multe&lt;/strong&gt; &lt;strong&gt;categorii&gt;&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-1632553893450260475?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/1632553893450260475/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=1632553893450260475' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/1632553893450260475'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/1632553893450260475'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/rolul-formatordeformator-ale-noilor.html' title='Rolul formator/deformator ale noilor tehnlogii de comunicare(N.T.C)'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlq7y2LYZsI/AAAAAAAAAA0/SN8aChzfhX0/s72-c/Daniel-la-calculator.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-8830145540130965434</id><published>2007-05-24T10:35:00.001+03:00</published><updated>2007-11-29T23:53:43.701+02:00</updated><title type='text'>Cartea pe care o recomand</title><content type='html'>&lt;div&gt;&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlqmD2LYZoI/AAAAAAAAAAU/p1nMPfDSMgc/s1600-h/kligman.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069546915571984002" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlqmD2LYZoI/AAAAAAAAAAU/p1nMPfDSMgc/s320/kligman.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;Kligman's expertise spans the domains of women's studies, anthropology, and cultural studies. She is the recipient of the Chicago Folklore Prize (1982) for her book Calus:&lt;a href="http://3.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/R08z3-Cu4HI/AAAAAAAAACc/1xUWqwulwes/s1600-h/gse_multipart62533[1].jpg"&gt;&lt;/a&gt; Symbolic Transformation in Romanian Ritual; and has won the Heldt Prize of the Association for Women in Slavic Studies twice, in 1998 for The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, and in 2001 for The Politics of Gender after Socialism: A Comparative-Historical Essay (with Susan Gal). She has received many prestigious grants, including from the National Endowment for the Humanities, the American Council of Learned Societies, the Woodrow Wilson Center, the MacArthur International Peace and Cooperation Fellowship, the Soros Foundation, and, most recently, a Russell Sage Foundation grant for 2004-05.&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="color:#ffff00;"&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;strong&gt;Alte cărţi celebre scrise de &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;strong&gt;Gail Kligman:&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://3.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlqp9mLYZrI/AAAAAAAAAAs/_x2k7bEfL58/s1600-h/images3.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069551206244312754" style="FLOAT: right; MARGIN: 0px 0px 10px 10px; CURSOR: hand" height="199" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/Rlqp9mLYZrI/AAAAAAAAAAs/_x2k7bEfL58/s320/images3.jpg" width="126" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5069550300006213266" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 170px; CURSOR: hand; HEIGHT: 201px; TEXT-ALIGN: center" height="201" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlqpI2LYZpI/AAAAAAAAAAc/hh9EvU-elrE/s320/images0.jpg" width="103" border="0" /&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;În prezent citesc o carte foarte interesantă,scrisă de &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.raft.ro/detaliu.asp?IDCarte=6974&amp;amp;IdDomeniu=1109"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Gail Kligman&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;,,&lt;span style="color:#ffff00;"&gt;Procesul comunismului .Politica dublicităţii .Controlul reprodu&lt;/span&gt;&lt;a href="http://2.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/R080RuCu4II/AAAAAAAAACk/GzGnSnYzzCI/s1600-h/gse_multipart62533[1].jpg"&gt;&lt;span style="color:#ffff00;"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5138383178874937474" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/R080RuCu4II/AAAAAAAAACk/GzGnSnYzzCI/s320/gse_multipart62533%5B1%5D.jpg" border="0" /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="color:#ffff00;"&gt;cerii în România lui Ceauşescu&lt;/span&gt; ''(editura Humanitas).Această carte este dedicată mamei sale,dr.Beatrice Troyan,obstetrician-ginecolog iar ediţia românească femeilor care au murit datorită politicii demografice a regimului Ceauşescu. Este un studiu care prezintă situaţia demografică a societăţii, din perioada comunismului în România lui Ceauşescu, şi în ce măsură puteau femeile să decidă cursul vieţii familiale,când conducerea era cea care hotăra câţi copii trebuia să ai şi consindera că rolul femeilor este acela de,,vaci,eşalonul fertil pe care îl aveau pentru montă''şi nimic mai mult. Femeile erau principalele ,,unelte'' prin care se obţinea viitoarea forţă de muncă în stat iar acest obiectiv era privit cu maximă importanţă politică şi afecta direct comunitatea.,,Lupta dusă pentru a îmbunătăţi indicatorii demografici a reformulat conotaţiile etice ale noţiunii de mamă şi contextualizarea familială a maternităţii.Respectul cultural acordat maternităţii era legat de statutul marital al femeii.Totuşi,retorica moralităţii invocate pentru a legitima rolul social al familiei în socialism era receptată doar ca ceea ce era de fapt:un lustru ideologic.Din acest punct de vedere,când a început să circule zvonul că regimul sprijinea neoficial naşterea copiilor,indiferent de statutul marital,opinia publică a fost scandalizată.''Dacă a vedea înseamnă a crede,atunci soţii Ceauşescu au fost orbiţi de strălucirea viitorului radios pe care se presupunea că-l prevesteşte epoca lor de aur.În timp ce în restul Europei de Est comunismul se prăbuşea paşnic,aparenţele sugerau inviolabilitatea izolării României de,,forţele exterioare de distrugere''.Seduşi în mod fatal de puterea pe care o râvneau,complăcundu-se în propriile lor imagini distorsionate,soţii Ceauşescu nu au recunoscut fragilitatea lumii false pe care o construiseră în închipuire.Ei au devenit în cele din urmă victimele dublicităţii şi disimulării pe care singuri le impuseseră.Politica reproducerii în România este acum diferită de cea predicată în perioada Ceauşescu.Sub conducerea lui Ceauşescu,masele erau forţate să se reproducă în folosul statului.Viaţa reproductivă a femeilor era făţis exploatată.Astăzi,când România se luptă cu rigorile transformării economice şi politice şi când împărţirea în clase a societăţii româneşti devine din ce în ce mai evidentă,femeile cele mai vulnerabile-cele sărace şi necăsătorite-sunt de multe ori nevoite să se reproducă,răspunzând astfel cerinţelor pieţei.Sărăcia,în special,impune constrângeri asupra opţiunilor unor femei de a naşte copii într-un mod dramatic diferit faţă de situaţia altor femei care au acces la diferite resurse,în special la cele financiare.Sub Ceauşescu,sărăcia a devenit condiţia socio-economică generalizată a populaţiei României.În România postcomunistă,ca şi în alte părţi ale regiunii,sărăcia s-a transformat în emblema unei societăţi tot mai adânc diferenţiate în clase.Nu e de mirare că sărăcia a devenit din ce în ce mai mult un aplanaj al femeilor,la fel ca în Occident.Această carte este,probabil,singura pe care o recomand celor pasionaţi de lectură spre a o citi,şi nu numai lor pentru că până să fi citit această carte nici eu nu agreeam lectura dar acum sunt dispusă să mă mai înarmez cu o astfel de unealtă pentru că mi-am descoperit o noua pasiune-lectura cărţilor de factură istorică.Vă urez lectură plăcută.&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Recomandarea editurii:&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Căderea dictaturii comuniste din România a dezvăluit lumii întregi oroarea aşezămintelor pentru copii orfani sau pentru copii bolnavi de SIDA, o oroare ascunsă până atunci sub faţada triumfalistă a unui regim care îşi proclamă ipocrit grija faţă de om. Unda de şoc a acestor dezvăluiri este departe de a se fi stins. Cartea scrisă de Gail Kligman, profesor de sociologie la University of California din Los Angeles, încearcă să răspundă la întrebarea: cum s-a ajuns aici? Explorând acest caz extrem de intervenţie a statului în viaţa intimă a oamenilor, autoarea coroborează statistici ale natalităţii, mortalităţii infantile şi mortalităţii materne cu documente de arhivă şi mărturii ale femeilor şi ale personalului medical, pentru a sublinia rolul duplicităţii şi al complicităţii în reuşita inumanei politici demografice impuse de partidul comunist, simptom al mecanismelor de funcţionare a politicii comuniste în ansamblul său. &lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-8830145540130965434?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/8830145540130965434/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=8830145540130965434' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8830145540130965434'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8830145540130965434'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/cartea-pe-care-o-recomand.html' title='Cartea pe care o recomand'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlqmD2LYZoI/AAAAAAAAAAU/p1nMPfDSMgc/s72-c/kligman.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-5077987055027523291</id><published>2007-05-24T10:08:00.001+03:00</published><updated>2007-06-05T07:17:33.958+03:00</updated><title type='text'></title><content type='html'>&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlU7WGLYZnI/AAAAAAAAAAM/BLvuILXAmeo/s1600-h/Doc-AlecsandriWeb%20copy1[1].jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5068022206476871282" style="FLOAT: right; MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 275px; CURSOR: hand; HEIGHT: 397px" height="241" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlU7WGLYZnI/AAAAAAAAAAM/BLvuILXAmeo/s320/Doc-AlecsandriWeb%2520copy1%5B1%5D.jpg" width="317" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffccff;"&gt;Vasile Alecsandri&lt;/span&gt; &lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#ffccff;"&gt;Poezii:&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt; &lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://www.aboutromania.com/alecsandri19.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Malul Siretului&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=651937996b6c7973ee86a6d5455d7140&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;15 mai 1848&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=00ae319ab85ac5387223a2b6a729bf07&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Adio Moldovei&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://rds.yahoo.com/_ylt=A9gnMiWNcixGsPAA6I2jzbkF;_ylu=X3oDMTA4NDgyNWN0BHNlYwNwcm9m/SIG=12ih2bq78/EXP=1177404429/**http://www.iatp.md/FilmMoldova/Doc-AlecsandriWeb%20copy1.jpg"&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=eca843b6abd4713dc6a1741811b2915b&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Baba Cloanţa&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=36d344ea70f05eb6a7bcd83402119f17&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Andrii-Popa&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=2e043d7eb83cb344f4a36b52b4465ee6&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Bradul&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=1f38d0588a7ceba44c7f034bba89a163&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Cuza Vodă&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=ce2c7a5be6444bcd24cb7eba17acf181&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Doina&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=901ec5d3ced772a8d5aadcd211b0a9ce&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Fluierul&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=7f05469daf2a40268b899fe8b176739e&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Gondoleta&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=897a658c8874050c744b9bf72382a4a2&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Hora de la Plevna&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=890ae2eb619d7c2ccd697f006ac770aa&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Hora unirei&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=1fedc57b824063dc64a686ad54b0473b&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Miezul iernei&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=02b7dfc295b7524c0ecf581b225ae1d8&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Mioriţa&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=354361909014c70558a274ba796a7bd2&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Monastirea Argeşului&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.poezie.org/ActionDispatcher-typeID=5&amp;compID=178f091a24ee1d92e2d10e11326140d6&amp;amp;currentPage=1.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Pe marea&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/poeziar.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Serile la Mirceşti&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/poeziar.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Sfârşit de toamnă&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/poeziar.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Lunca din Mirceşti&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt; &lt;a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri"&gt;Cronologie&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Pastel chinez&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/poeziar.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Bărăganul&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/poeziar.htm"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Ghioaga lui Briar&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Vasile Alecsandri, (&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="July 21" href="http://en.wikipedia.org/wiki/July_21"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;21 July&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="1821" href="http://en.wikipedia.org/wiki/1821"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;1821&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;-&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="August 22" href="http://en.wikipedia.org/wiki/August_22"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;22 August&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="1890" href="http://en.wikipedia.org/wiki/1890"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;1890&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;) was a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Romania" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Romania"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Romanian&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; poet, playwright, politician, and diplomat. He collected &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Romanian folklore" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_folklore"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Romanian folk songs&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; and was one of the principal animators of the 19th century movement for Romanian cultural identity and union of Moldavia and Wallachia.He was born in the &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Moldavia" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Moldavia"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Moldavian&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; town of &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Bacău" href="http://en.wikipedia.org/wiki/BacÄu"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Bacău&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, to a family of small landowners. His parents, Vasile and Elena Cozoni, who was the daughter of a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Greeks" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Greeks"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Greek&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; Romanian merchant, had seven children, of which three survived: one daughter, Catinca, and two sons, Iancu - a future army &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Colonel" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Colonel"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;colonel&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; - and Vasile. The family prospered in the lucrative business of &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Salt" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Salt"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;salt&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; and &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Cereals" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Cereals"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;cereals&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Trade" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Trade"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;trade&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;. In &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="1828" href="http://en.wikipedia.org/wiki/1828"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;1828&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, they purchased a large estate in &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a class="new" title="Mirceşti" href="http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Mirce%C5%9Fti&amp;action=edit"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Mirceşti&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, a village near &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Siret River" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Siret_River"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Siret River&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;. The young Vasile spent time there studying with a devout &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Monk" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Monk"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;monk&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt; from &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Maramureş" href="http://en.wikipedia.org/wiki/MaramureÅ"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Maramureş&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a class="new" title="Gherman Vida" href="http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Gherman_Vida&amp;amp;action=edit"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Gherman Vida&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;, and playing with Vasile Porojan, a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a title="Roma people" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Roma_people"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#66ffff;"&gt;&lt;strong&gt;Gypsy&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;span style="color:#66ffff;"&gt; boy who became a dear friend. Both characters would later appear in his work.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri"&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#ffff99;"&gt;&lt;strong&gt;more &gt;&gt;&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;V. Alecsandri este unul din marii fauritori ai literaturii romane si moldovenesti,el ne lasa ca mostenire o bogata si variata creatie literara.Opera lui Alecsandri este o oglinda,un ecou puternic al tuturor marilor evenimente din viata poporului,din viata Moldovei.V.&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;A vorbi despre Vasile Alecsandri, in speta despre poezia sa, saptzeci de ani de la moartea lui si la mai bine de un secol dupa debutul sau pe scena literaturii nationale, inseamna sa vorbim despre actualitatea poeziei lui Alecsandri, inseamna sa cercetam in ce masura aceasta poezie, atat de intretesuta nu numai cu analele celui de-al XIX-lea secol al istoriei noastre, dar si cu itele lirismului nostru modern, nu si-a irosit inca toate miresmele si ne mai poate incanta cu gratiile ei origi nare. Caci, evident, nu e vorba numai de farmecul acela retros pectiv pe care-l descoperim cu oarecare uimire in indiferent ce vibratie lirica, oricat de timida, a trecutului.Vasile Alecsandri a ocupat in constiinta seco lului al XIX-lea locul dintai pe scara valorilor literare, si daca astazi procesul starnit dupa 1883, cand drama stralucitorului astru al Luceafarului batea in plin, este intru totul adjudecat in favoarea lui Eminescu, prestigiul celui ce se identificase in veacul trecut cu insasi poezia romaneasca tot mai staruia si dincoace de pragul acestui veac al XX-lea. Intr-unul din nu&lt;br /&gt;merele Samanatorului, al carui animator a fost multa vreme, asadar dupa 1900, in unul din acele rare momente epigra matice care aveau, cu timpul, sa alimenteze tolba cu sageti aKaleidoscopului lui A. Mirea, Stefan O. Iosif tiparea un catren, al carui talc se cuvine cu deosebire retinut. Un loc aparte in poezia lui Alecsandri si de o originalitate cu totul marcata il ocupa Pastelurile. Poezia naturii, in primul rand poezia descriptiva, e una din cele mai bogate in literatura noastra, indiferent de tiparele in proza sau metrice in care a&lt;br /&gt;fost turnata. Peisajul vesperal din Sburatorul lui HeliadeRadulescu, cel nocturn, marin, estival sau eolic la Cosbuc, peisajele selenare la Eminescu, peisajul primaveril al lui Mace donski, savanta compozitie murala a Baraganului la Odobes cu, cu corespondentele pictate mestesugit la Hogas si EmanoilBucuta si, mai presus de toate, vasta paleta descriptiva a luiMihail Sadoveanu, acest cel mai mare, fara indoiala, dintre rapsozii peisajului national, iata o gama dintre cele mai variate pe care s-au exercitat atatia dintre virtuosii verbului romanesc.Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o oaza dintre cele mai odihnitoare, una din insulele cele mai izolate si mai ferite de furtuni din arhipelagul acesta atat de variat al poeziei noa stre descriptive. Pastelurile sunt Georgicele noastre, ajustate la meridianul nostru moldav, si spunand aceasta ne gandim mai putin la latura didactica a poemului virgilian si mai mult la mireasma cruda a pamantului reavan, pe care o simti si la poetul mantovan, si la confratele sau din lunca Mircestilor. &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Ideea creştină: Alecsandri în perspectivă arhetipală &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Într-o legătură strânsă cu proba coborârii în infern este şi starea de veghe, adică tot o probă iniţiatică şi încă una din cele mai grele. Nu a reuşit să treacă peste ea Ghilgameş, plecat în căutarea nemuririi, şi nu au reuşit să treacă peste ea ucenicii lui Iisus în grădina Ghetsimani.&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;În acele pasteluri ale lui Alecsandri a căror temă generală este natura în anotimpul iernii, descrisă mai ales pe timp de noapte, omul nu se vede niciodată dormind. Nici nu se putea să fie altfel, pentru că iarna, cum chiar poetul o spune, sunt „nopţile vegherii“.Putem, însă, observa de asemenea că în aceste pesteluri, omul, pentru a-i fi veghea mai uşoară, îşi ia ca însoţitori lumina lămpii şi focul presonificat, entităţi care amintesc de creanga de aur şi care întreţin speranţa şi credinţa în revenirea anotimpului cald, în revenirea la viaţă a lumii vegetale, într-o adevărată renaştere pentru omul însuşi.&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;Şi, într-adevăr, speranţa pe care puterea fanteziei o întreţine, nu e zadarnică. Într-o altă serie de pasteluri, eul liric va avea de traversat una din cel mai importante situaţii existenţiale pe care le întâlnim în lumea miturilor. Este ieşirea din infern sau revenirea la viaţă, triumful etern al vieţii asupra morţii. &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;(ziarul &lt;a href="http://www.ziarullumina.ro/articole;219;1;112;0;Ideea-cretin:-Alecsandri-in-perspectiv-arhetipal-(IV).html"&gt;Lumina&lt;/a&gt; ,reportaj realizat de Emil Baltag)&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt; &lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-5077987055027523291?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/5077987055027523291/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=5077987055027523291' title='5 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/5077987055027523291'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/5077987055027523291'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/vasile-alecsandri-poezii-malul.html' title=''/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://4.bp.blogspot.com/__BfWJNzaU5I/RlU7WGLYZnI/AAAAAAAAAAM/BLvuILXAmeo/s72-c/Doc-AlecsandriWeb%2520copy1%5B1%5D.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>5</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-8485143674975587537</id><published>2007-05-24T09:57:00.000+03:00</published><updated>2007-06-05T07:34:07.635+03:00</updated><title type='text'>Efectul de spectacol /Efectul de lectură</title><content type='html'>&lt;div align="center"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffcccc;"&gt;&lt;em&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Chiriţele&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;de &lt;em&gt;Vasile Alecsandri &lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Spectacolul &lt;em&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Chiriţele&lt;/span&gt;&lt;/em&gt; în regia lui Ovidiu Lazăr este constituit din şase piese de teatru :&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;&lt;em&gt;Chiriţa în&lt;/em&gt; &lt;em&gt;Iaşi sau două fete ş-o neneacă&lt;/em&gt;&lt;/span&gt; ,&lt;span style="color:#ccffff;"&gt;&lt;em&gt; &lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Chiriţa în&lt;/span&gt; &lt;span style="color:#ffccff;"&gt;voiaj&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt; , &lt;em&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Paraponisitul&lt;/span&gt;&lt;/em&gt; , &lt;em&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Clevetici,ultrademagogul&lt;/span&gt;&lt;/em&gt; , &lt;em&gt;&lt;span style="color:#ccffff;"&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Sandu&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Napoilă,ultraretrogradul&lt;/span&gt;&lt;/em&gt; , &lt;em&gt;&lt;span style="color:#ccffff;"&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Gură-cască , om politic şi Barbu&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Lăutarul&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;.Actorul care a pus în scena , într-un mod admirabil,dramaturgia lui Alecsandri se numeşte Petrică Ciubotaru , o mare personalitate a culturii româneşti/ieşene.După vizionarea spectacolului , împreună cu clasa a XI-a D , diriginta acesteia ,Mănucă Elena şi regizorul Ovidiu Lazăr , s-a încercat o apropiere de spectacolul de teatru şi de toate tainele pe care le presupune acesta , printr-o dezbatere. Această dezbatere a reliefat multe dintre misterele reprezentărilor scenice a spectacolelor , iar discuţia a atins diverse subiecte , cum ar fi: călătoria până la Cernăuţi în &lt;span style="color:#ffccff;"&gt;Casa Memorială Vasile Alecsandri&lt;/span&gt; , importanţa unui public care să rezoneze cu dăruirea/pasiunea celui privit/ascultat şi nu în ultimul rând efortul maximal ce se ascunde în spatele cortinei.Regizorul consideră că societatea nu se confruntă neapărat cu o criza a lecturii , adolescenţii nu doresc să citească operele scriitorilor cananici întrucât s-au plictisit de elementele învechite pe care le întâlnesc în fiecare zi la şcoală.În opinia mea spectacolul de teatru este mult mai sugestiv,mai expresiv decât lectura operelor , dar există şi unele dezavantaje atunci când preferi spectacolul în locul lecturii:detaliile nu sunt destul de bine evidenţiate încât să poată capta atenţia şi să poata fi memorate , pot apărea unele modificări a subictului din dorinţa regizorului şi este posibil ca rolurile să fie interpretate într-un mod care lasă de dorit ,care nu transmite nimic , astfel încât nu se poate deduce nimic din reprezentaţie.&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;Întrebări fără răspuns:&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;Este un motiv personal sau profesional faptul că ati avut iniţiativa punerii în scenă a dramaturgiei lui Vasile Alecsandri ?&lt;br /&gt;De ce preferaţi punerea in scenă a operelor lui Alecsandri şi nu pe cele a lui I.L.Caragiale?&lt;br /&gt;Credeţi cu înverşunare în actualitatea lui Alecsandri? &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-8485143674975587537?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/8485143674975587537/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=8485143674975587537' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8485143674975587537'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/8485143674975587537'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/efectul-de-spectacol-efectul-de-lectur.html' title='Efectul de spectacol /Efectul de lectură'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-762964005418683208</id><published>2007-05-24T09:52:00.000+03:00</published><updated>2007-06-05T07:41:51.703+03:00</updated><title type='text'>Cuprins</title><content type='html'>&lt;ul&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/04/trgul-de-carte-librex-2007.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Jurnalul unei zile pline de cultură &lt;/li&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/04/trgul-de-carte-librex-2007.html"&gt;&lt;/a&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/04/cu-i-despre-scriitori-necanonici.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Cu şi despre scriitori ne/canonici&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/vasile-alecsandri-poezii-malul.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Vasile Alecsandri &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007_05_01_archive.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Referinţe critice&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/efectul-de-spectacol-efectul-de-lectur.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Efectul de spectacol /Efectul de lectură&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Interviu cu &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://www.humanitas.ro/autori/autor.php?pag=1&amp;amp;id=35"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Mircea Cărtărescu&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://interviu-cu.blogspot.com/"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;,,&lt;em&gt;O mare carte nu face doi bani în absenţa unui mare cititor&lt;/em&gt;" &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2006/12/influena-presei-scrise-i-audio-video.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Influenţa presei scrise şi a audio-video asupra adolescenţilor&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;C&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/01/corectitudine-i-greeal-n-presa-scris-i.html"&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;&lt;strong&gt;orectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2006/11/criza-lecturii-n-rndul-adolescenilor.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;Criza lecturii în rândul adolescenţilor&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;li&gt;&lt;a href="http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/cartea-pe-care-o-recomand.html"&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffff33;"&gt;CARTEA PE CARE O RECOMAND&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;&lt;p&gt;&lt;a href="http://interviu-cu.blogspot.com/"&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-762964005418683208?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/762964005418683208/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=762964005418683208' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/762964005418683208'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/762964005418683208'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/05/jurnalul-unei-zile-pline-de-cultur-cu-i.html' title='Cuprins'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-3063164702380748237</id><published>2007-04-25T10:54:00.000+02:00</published><updated>2007-06-05T09:12:46.320+03:00</updated><title type='text'>Târgul de carte Librex 2007</title><content type='html'>&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div&gt;&lt;embed name="flashticker" align="middle" src="http://widget-40.slide.com/widgets/slideticker.swf" width="400" height="300" type="application/x-shockwave-flash" quality="high" scale="noscale" salign="l" wmode="transparent" flashvars="site=widget-40.slide.com&amp;channel=360287970196607296&amp;amp;cy=be&amp;il=1"&gt;&lt;/embed&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div style="WIDTH: 400px; TEXT-ALIGN: left"&gt;&lt;a href="http://www.slide.com/pivot?ad=1&amp;tt=11&amp;amp;sk=25&amp;cy=be&amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;th=32&amp;id=360287970196607296&amp;amp;map=1" target="_blank"&gt;&lt;img src="http://widget-40.slide.com/p1/360287970196607296/be_t011_v000_a001_f00/images/xslide1.gif" border="0" /&gt;&lt;/a&gt; &lt;a href="http://www.slide.com/pivot?ad=1&amp;tt=11&amp;amp;sk=25&amp;cy=be&amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;th=32&amp;id=360287970196607296&amp;amp;map=2" target="_blank"&gt;&lt;img src="http://widget-40.slide.com/p2/360287970196607296/be_t011_v000_a001_f00/images/xslide2.gif" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;Jurnalul unei zile pline de cultură&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;a href="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:an4vpt7lzQBVPM:http://www.librex.de/images/intro_bild.jpg"&gt;&lt;img style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand" alt="" src="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:an4vpt7lzQBVPM:http://www.librex.de/images/intro_bild.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;p&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Era sâmbătă după-amiază şi părea că week-end-ul meu era ruinat până când am primit propunerea de a merge la Târgul de Carte Librex 2007 ,propunerea care m-a incitat şi am luat-o în considerare .Îndemnată fiind de doamna dirigintă ,i-am prezentat colegei mele Alina oferta mea de a ne petrece week-end-ul într-un mod deosebit şi a acceptat.La orele 16:00 ne-am înfiinţat în faţa &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a href="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:wo4iFrQ1nvDJXM:http://asociace.math.slu.cz/Akce/Ples/2005/Web/Librex.jpg"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;img style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 283px; CURSOR: hand; HEIGHT: 260px" height="287" alt="" src="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:wo4iFrQ1nvDJXM:http://asociace.math.slu.cz/Akce/Ples/2005/Web/Librex.jpg" border="0" /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Palatului Culturii nerăbdătoare să vedem despre ce este vorba ,neparticipând nici o dată la acest eveniment ce a ajuns la a XV-a ediţie.Înăuntru,aglomeraţie mare ,edituri ce îşi prezentau ultimele apariţii şi noi care păream pierdute în spaţiu.Nu ştiam după ce anume alerga toată lumea .La un moment dat ne-am lămurit:cu toţii voiau să prindă soldurile şi să plece acasă cu cât mai multe cărţi achiziţionate sau măcar cu experienţa unui interviu în stil amator realizat de ei împreună cu reprezentanţii editurilor.Nu am reuşit să îmi cumpăr decât o carte dar este una pe care mi-o doream şi am achiziţionat-o cu 30% reducere.Ar mai fi fost două&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;a href="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:SnsXCfeEDlenoM:http://www.librex.com.pl/images/index_02.jpg"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;img style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 257px; CURSOR: hand; HEIGHT: 88px" height="196" alt="" src="http://tbn0.google.com/images?q=tbn:SnsXCfeEDlenoM:http://www.librex.com.pl/images/index_02.jpg" border="0" /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt; cărţi pe care mi-aş fi dorit să le iau acasă ,una dintre ele este a lui Eliade.Pot spune că am alergat prin toate camerele Palatului şi am colectat toate pliantele cu oferte pe care , apoi , acasă le-am studiat cu maximă atenţie . Nu regret nici o clipă din acea zi de week end.&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-3063164702380748237?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/3063164702380748237/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=3063164702380748237' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/3063164702380748237'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/3063164702380748237'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/04/trgul-de-carte-librex-2007.html' title='Târgul de carte Librex 2007'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-6536020313426781591</id><published>2007-04-21T09:15:00.000+02:00</published><updated>2007-06-05T09:10:20.378+03:00</updated><title type='text'>Cu şi despre scriitori ne/canonici</title><content type='html'>&lt;a href="http://www.aboutromania.com/VasileAlecsandri1.gif"&gt;&lt;/a&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ffccff;"&gt;&lt;strong&gt;Referinţe critice:&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Află ce părere au cei mai renumiţi critici literari despre opera lui Vasile Alecsandri:&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/g.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;G.Călinescu&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/tudor-vianuarta-prozatorilor.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Tudor Vianu&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/erban-cioculescuvarieti-critice-editura.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Şerban Cioculescu&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/perpessiciusalte-meniuni-de-literar-i.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Perpessicius&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/ilarie-chendipagini-de-criticeditura.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Ilarie Chendi&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/mihail-sadovenu-mrturisiri-editura-de.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Mihail Sadovenu&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/i.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;I.Negoiţescu&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;a href="http://referinte.blogspot.com/2007/05/valeriu-rpeanu-noi-i-cei-dinaintea.html"&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;strong&gt;Valeriu Râpeanu&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="font-size:180%;color:#ff9900;"&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ffcccc;"&gt;&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-6536020313426781591?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/6536020313426781591/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=6536020313426781591' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/6536020313426781591'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/6536020313426781591'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/04/cu-i-despre-scriitori-necanonici.html' title='Cu şi despre scriitori ne/canonici'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-116910650449013108</id><published>2007-01-18T09:39:00.000+02:00</published><updated>2007-01-29T14:57:10.980+02:00</updated><title type='text'>Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video</title><content type='html'>În zilele noastre mass media are un rol foarte important în societate de aceea cititorii fideli ai presei scrise tind să creadă că tot ceea ce citesc este corect din punct de vedere a informaţiilor prezentate cât şi din punct de vedere a exprimării morfologice.Puţini sunt cei care îşi recunosc greşelile ,de aceea am fost uimită atunci când am văzut că &lt;a href="http://www.agora.ro/index.php?qs_sect_id=1076"&gt;PC Magazine România &lt;/a&gt;nu numai că îşi recunoaşte greşelile ci chiar îşi premiază cititorii riguroşi hrănindu-le vigilenţa cu un premiu pentru cel care găseşte cele mai multe şi cele mai grave greşeli,argumentându-le.&lt;br /&gt;În toate societăţile, mass media sunt acreditate cu roluri multiple: de la "monitorizarea" a tot ceea ce se întâmplă în jur, la crearea imaginilor şi percepţiilor colective. Deşi în timpuri normale media sunt percepute ca fiind integrate în sistemul social, în timpuri de criză ele par să capete o anume autonomie care nu le fusese atribuită anterior . O societate în criză creează şi o criză a media, care vor avea, în aceste condiţii, identităţi noi, determinate de criză. Orice atingere pe care o criză o aduce diferitelor sectoare ale societăţii afectează, de asemenea, şi sistemul mediatic.Publicitatea nu are înca standarde ferme. De pildă, în presa scrisă, regula de aur e marcarea articolelor care sunt publicate din altă raţiune decât decizia liberă a redacţiei de a-şi informa publicul. Pe net, lucrurile sunt neclare şi, după gustul multor vizitatori, aceasta duce la practici agresive din partea editorilor.&lt;a href="http://www.polito.ubbcluj.ro/jurnalism/index.htm"&gt;Jurnaliştii&lt;/a&gt; din România ar trebui să se pună la punct cu noile reguli ce se găsesc în &lt;a href="http://www.carcotasii.ro/"&gt;DOOM2.Cronica Cârcotaşilor &lt;/a&gt;este una dintre emisiunile TV care îmi suscită interesul şi sunt sigură că este o emisiune televizată cu un rating foarte ridicat.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-116910650449013108?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/116910650449013108/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=116910650449013108' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/116910650449013108'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/116910650449013108'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2007/01/corectitudine-i-greeal-n-presa-scris-i.html' title='Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-116608187058346542</id><published>2006-12-14T09:35:00.000+02:00</published><updated>2007-03-08T09:58:47.532+02:00</updated><title type='text'>Influenţa presei scrise şi a audio-video asupra adolescenţilor</title><content type='html'>&lt;a href="http://photos1.blogger.com/x/blogger/940/3935/1600/962344/ziar[1].gif"&gt;&lt;img style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://photos1.blogger.com/x/blogger/940/3935/320/517195/ziar%5B1%5D.gif" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="color:#ccffff;"&gt;&lt;em&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;"The comunication medium" whose concentre is for the modern world ,the audio-video comunication has an overhelming effect on human mind ,on the entire system of life at the contemporary society man .Instead of the natural young man,of the religious young man ,of the oral ascetical,narativ young man appears a human being type that lost all these capacities,functions and abilities;television has amputated them.The video image and the advertising one installed a real dictatorship in the public and in the private space from the modern ,they have came to encircle the modern young man from all parts,leaving him less and less liberty to see and understand the world without being influenced by them.&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;a href="http://www.presa-zilei.ro/"&gt;Presa&lt;/a&gt; este cea mai importantă cale prin care se transmit informaţiile. Dar de multe ori acestea sunt deformate şi prezentate într–un mod incorect faţă de cei ce vor să se informeze .Deschiderea extraordinară a &lt;a href="http://www.dntb.ro/sfera/64/colin_sparks.htm"&gt;sistemului mass media&lt;/a&gt;,produsă de prăbuşirea comunismului a dus la apariţia a mii şi mii de instituţii mediatice şi a absorbit un număr foarte mare de ,,non-jurnalişti''.Popularitatea pe care a cunoscut-o reportajul interbelic este rodul curiozităţii şi al freneziei epocii, al unei tendinţe de înlocuire a fictivului cu „povestea adevarată”. Setea de aventură, de risc şi de explorare specifică perioadei interbelice îşi pune amprenta vizibil asupra subiectelor abordate: călătoriile lui Mircea Eliade sau Albert Londres, pasiunea descoperirii marilor oraşe în scrierile lui Victor Eftimiu sau Paul Morand, aventura zborului la Geo Bogza sau Antoine de Saint-Exupery, precum şi portretizarea lui Hitler sau Mussolini la Emil Cioran sau Liviu Rebreanu. Informaţiile furnizate de reportajul acestei epoci se remarcă prin actualitate, proximitate spaţială, intensitate, dar şi prin caracterul negativ al evenimentelor prezentate. Aventura şi întimplările senzaţionale sunt extrase atât din realităţile vieţii anonime, cât şi din spaţiul de dincolo de uşile cancelariilor ce vor hotărâ viitorul omenirii. Sunt relatate în profunzime aspecte ale celor două extremisme politice şi sociale europene – nazismul german şi bolşevismul sovietic –, ameninţări (sau, în unele cazuri, tentaţii) investigate după acelaşi principiu, al senzaţionalului.Confruntările şi transformările din spaţiul mass media din ultimul deceniu trebuie înţelese ca un teritoriu în care schimbările instituţionale rezultă din confruntările şi negocierile privind formele de exercitare a controlului asupra câmpului profesional. &lt;a href="http://www.formula-as.ro/reviste_389__44__.html"&gt;Jurnalismul românesc &lt;/a&gt;de opinie şi ,mai ales cel cultural resimt criza acută generată de absenţa scrierilor de specialitate.În zilele noastre specialiştii în comunicarea de masă vin cu o nouă perspectivă asupra jurnalismului:cea a ştirii ca divertisment şi instrument de manipulare emoţională.Rolul oricărui articol,editorial sau ştire TV este acela de a captiva ,,publicul larg",exemplele fiind preluate şi prelucrate din viaţa de zi cu zi ,şi vom recunoaşte aici reţetele ,,&lt;a href="http://www.sictir.org/node/299"&gt;ştirii de la ora 5&lt;/a&gt;"perfecte,pentru comentariul sportiv cel mai incitant,pentru o maşina ideală de discriminare sexuală-arsenal din jurnalismul aşa numit non-convenţional. &lt;a href="http://www.tucashow.ro/"&gt;Talk show&lt;/a&gt;-ul este unul dintre genurile publicistice foarte în vogă şi la noi în ultimii ani-accentele sale incomode survin, fără îndoială, din punerea sub lupă a unui mecanism exersat de producere a iluziei, cum este şi cel al televiziunii actuale, prin care confruntarea dintre un moderator şi invitaţii săi face şi mai vizibilă o criză generală a democraţiei reprezentative, dar şi forţările disperate ale media de a prelua şi a umple din mers deficitele simbolice pe care societatea globală le ejectează ca nerezolvate: persoane «pierdute din vedere», micile drame conjugale, crime neelucidate, chestiunea perpetuă a celuilalt şi a lipsei de afecţiune .Pentru ca articolele lor să fie în &lt;a href="http://www.newz.ro/stiri/top5.html"&gt;topurile celor mai citite ştiri&lt;/a&gt;,mulţi reporteri uită faptul că ce-i pe care-i urmăresc pentru informaţii,sunt tot oameni şi cel mai mult au nevoie de intimitate.Poate că nu este în totalitate vina lor ci şi a şefilor acestora,care le spun direct:,,ori aduci bârfa zilei pentru prima pagina,ori eşti concediat''şi se întâmplă să nu găsească nimic de scandal printre vieţile vip-urilor şi atunci îşi pun imaginaţia la contribuţie transmiţând date false,declaraţiile şi fotografiile fiind modificate pentru a fi puse într-o lumină proastă.Pentru a putea găsi mereu cele mai fierbinţi ştiri trebuie să fii un măcelar cu relaţii,care deţine multă indiferenţă şi putere de caracter.În prezent mass media pune prea mult accent pe realităţile din lumile vedetelor ,cititorii fiind derutaţi ,aceştia având de multe ori crize de personalitate şi încearcă să imite modul lor de a se afişa în public şi gesturile lor(deşi ştiu că sunt greşite).Probabil că acesta este cel mai negativ aspect pe care media îl propagă asupra receptorilor ,în special asupra celor mai uşor de influenţat-cu vârsta cuprinsă între 14-20 de ani.Adolescentul din ziua de azi este o combinaţie eşuata a omului preistoric cu tehnologia de ultimă oră( oare putea rezulta ceva bun?). Media acţionează din toate părţile, oferind exemple de violentă, dar totodată deformează realitatea în încercarea de a oferi exemple benefice tânărului animal aflat în plin stadiu de dezvoltare. Cu alte cuvinte, media încearcă, şi din păcate reuseşte, să vândă adolescenţilor iluzii, care încet, dar sigur, iau locul realităţii.Dar &lt;a href="http://www.ong.md/labeo/app/cms/x/20282;jsessionid=9D0F310723EFFA1DFF3435DE342B5469"&gt;adolescenţii pot deveni jurnalişti &lt;/a&gt;încă înainte să fi ajuns la facultate.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-116608187058346542?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/116608187058346542/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=116608187058346542' title='2 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/116608187058346542'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/116608187058346542'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2006/12/influena-presei-scrise-i-audio-video.html' title='Influenţa presei scrise şi a audio-video asupra adolescenţilor&lt;/a&gt;'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-35382025.post-116160520799243008</id><published>2006-11-02T14:44:00.000+02:00</published><updated>2007-05-24T10:38:20.182+03:00</updated><title type='text'>Criza lecturii în rândul adolescenţilor</title><content type='html'>&lt;span style="font-size:180%;"&gt;&lt;a href="http://www.e-felicitari.net/forum/topic.php?id=1164&amp;actiune=ultimele"&gt;&lt;span style="color:#33ccff;"&gt;De ce nu mai citesc adolescenţii&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style="color:#33ccff;"&gt;?&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="color:#33ccff;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;a&gt;&lt;span style="font-size:130%;"&gt;&lt;span style="color:#ccffff;"&gt;Young people from your days stopped reading books because they think that there are same other interesting ways to make time pass easier.In their opinion ,reading is boring and if it is absolutly necesarly, they prefer virtual lecture.Instead,when they are asked what do they do when they don't go to school,in their free time ,music comes first.More then 60%from the students read only manuals,5% read literature every day,16% read news-papers .Inculture gets alarming chares -almost un quarter from the teenagers asked,said that they had never read literature.They even admit that they read only in part the compulsory bibliography,pupils prefering a quick search on the Internet ,finding epitomes created and posted by others .Among pupils is installing a new law based on minimal effort and hunting marks.&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="color:#ccffff;"&gt;''Post-modernists'' teenagers are living a great life:they live in movies and computer games and they feed them selfs with music.&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href="http://www.fastnews.ro/adolescentii_secolului_nostru_Articol_98.php"&gt;Adolescenţii secolului al-XXI-lea&lt;/a&gt; reprezintă societatea de azi,dar şi de mâine,societate care găseşte lectura o activitate neinteresantă.Ei preferă jocurile pe calculator sau ieşirile cu prietenii în schimbul cititului ,considerând cărţile nefolositoare şi demodate. &lt;a href="http://www.newz.ro/stiri/muzica-influenteaza-sexual-adolescentii_n25094.html"&gt;Muzica&lt;/a&gt;, spre exemplu, are un rol important în viaţa oricărui adolescent. Aceasta îl face să fie mai violent ( dacă facem referire la linia melodică a cântecelor rock) sau, în cel mai fericit caz, acestea conţin versuri optimiste cum că în viaţă sexul şi drogurile te fac fericit. Este cool să asculţi rock şi să fumezi iarbă, de aceea tot mai mulţi copii o fac. Totul este un trend, iar ei îşi ghidează viaţa după el.Piramida lui Maslow este cunoscută drept o clasificare a nevoilor primare, în ordinea intensităţii lor. Aceste nevoi sunt biologice, de securitate, de afiliere, de stimă şi statut, cognitive, estetice şi de autorealizare. După o analiză completă şi în detaliu, putem sesiza că noii adolescenţi, ai secolului XXI, sar unele etape ale piramidei trebuinţelor. Spre exemplu nevoia de afiliere, sau altfel numită nevoia de a primi şi de a oferi afectivitate.Romeo şi Julieta sunt demodaţi. Este uncool să mai crezi în iubire, iar mai mult de jumătate dintre adolesceţi sunt incapabili să simtă ceva faţă de o persoană.Adolescenţii “post-modernişti” au o viaţă minunată, trăiesc în filme şi jocuri pe calculator şi se hrănesc cu muzică .&lt;br /&gt;Mulţi dintre tineri recunosc că citesc doar bibliografiile obligatorii pe care le stabilesc profesorii , dar din păcate nici aceste cărţi nu sunt citite în totalitate , elevii preferând &lt;a href="http://www.referatero.com/"&gt;rezumatele &lt;/a&gt;realizate şi postate de alţi elevi care pot fi găsite cu uşurinţă pe internet , instalându-se între elevi legea bazată pe minimul efort şi vânarea notelor.Adolescenţii preferă să vizioneze filmele realizate pe baza subiectelor cărţilor,astfel încât atunci când sunt întrebaţi de profesori lait motivul creaţiilor literare, aceştia să poată realiza un rezumat(dar câte o dată filmele nu prezintă în totalitate realitatea cărţilor,scenariile fiind schimbate).&lt;br /&gt;În ciuda faptului că adolescenţii nu agreează lectura , ei sunt împinşi de la spate de o serie de motivaţii exterioare care îi determină să citească. Fiecare dintre noi ne dorim ca atunci când terminăm liceul sau facultatea să obţinem o diplomă,dar asta nu se poate decât citind măcar bibliografiile obligatorii indicate de cadrele didactice cu care lucrăm.Cu siguranţă nu orice lectură poate fi plăcută,adolescenţii preferând de obicei lucrările de factură fantastică sau ştiinţifică(basme,poezii sau documentarii)cu atît mai mult dacă acestea sunt în format electronic.&lt;a href="http://cartipentrutine.tripod.com/"&gt;Bibliotecile virtuale &lt;/a&gt;sunt mult mai căutate decît bibliotecile din oraş unde trebuie să răsfoieşti paginile prăfuite şi într-o stare continuă de degradare ale cărţilor.Este mult mai comod şi plăcut pentru oricare dintre noi să stăm acasă şi să găsim repede şi uşor toate cărţile de care suntem interesaţi.În materie de petrecere a timpului liber, lectura este depăşită cu mult de urmăritul programelor de televiziune. Chiar dacă cei mai mulţi dintre români îşi petrec sfârşitul de săptămâna în casă, doar 5% dintre ei mai citesc o carte.&lt;br /&gt;Lectura tinde să iasă din obiceiul românilor sau cel puţin aşa arată ultimile studii.&lt;br /&gt;Cei care nu au uitat de plăcerea răsfoitului unei cărţi sunt bătrânii. La ultimile târguri de carte, mai mult de o treime dintre vizitatori au reprezentat-o persoanele de vârsta a treia, urmate de cititorii cu vârste sub 25 de ani care au fost prezenţi în proporţie de 16%.&lt;br /&gt;Preţul cărţilor ar putea fi un motiv pentru dezinteresul faţă de lectură deşi, în România, o carte costă de cinci ori mai puţin decât în străinătate. Librarii spun că cel mai bine se vând romanele de ficţiune. În topul preferinţelor cititorilor sunt cărţile care au devenit bestseller-uri. Se cumpară şi dicţionarele şi cărţile practice.&lt;br /&gt;În rândul adolescenţilor, însă, lipsa de interes pentru citit atinge cote alarmante: aproape un sfert dintre tineri spun că n-au citit niciodată literatură.&lt;br /&gt;Conform unui studiu realizat de &lt;a href="http://www.comunicatedepresa.ro/firme2.php?cauta=1&amp;amp;useridr=2164"&gt;Asociaţia Pro Youth&lt;/a&gt;, tinerii se rezumă doar la cărţile de şcoală. 50% dintre elevi şi 60% dintre studenţi nu mai citesc decât manuale.&lt;br /&gt;În ceea ce priveşte presa scrisă, 18% dintre tineri citesc zilnic ziarele, în timp ce doar 6% citesc literatură în fiecare zi.&lt;br /&gt;Indiferent de preferinţe, noţiunea de carte nu se mai leagă strict de foaia tipărită. Editurile s-au adaptat şi au scos pe piaţă cărţile transpuse pe suport electronic. Şi tendinţa este ca acestea din urmă să continue să câştige teren în defavoarea lucrărilor apărute pe hârtie.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-family:lucida grande;font-size:130%;color:#33ffff;"&gt;&lt;a href="http://st.ulim.md/download/icfi/publicatii/lecturi_filologice_nr2/articole/3/3.3m_capbun_cartea_filmul.pdf"&gt;Diferenţele dintre carte şi film&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="font-size:100%;"&gt;Există foarte multe filme realizate pe baza subiectelor unor cărţi celebre.Astfel a apărut şi filmul ,,&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/camil.htm"&gt;Ultima noapte de dragoste&lt;/a&gt;,&lt;a href="http://biblioteca.euroweb.ro/camil.htm"&gt;întâia noapte de război&lt;/a&gt;" regizat de Sergiu Nicolăescu după cartea cu acelaşi nume.În film regizorul are dreptul de a schimba ordinea desfăşurării momentelor sau denumirile unor locaţii sau a personajelor.Aşa s-a întâmplat şi acum în cazul lui Ştefan Gheorghidiu din carte ,care în film a devenit Tudor Gheorghiu.El este coleg la facultate cu Ela cu care se căsătoreşte,îndrăgostit fiind de frumuseţea şi naturaleţea acesteia.După un timp unchiul lui Ştefan moare şi îi lasă acestuia o parte din averea sa,testamentul stârnind interesul soţiei sale faţă de luzul din înalta societate.Aceasta îşi neglijează soţul şi trăieşte o aventură cu domnul G.,despre care Ştefan nu avea suficiente informaţii.Astfel el pleacă în război,limpezindu-şi gândurile în ceea ce priveşte relaţia dintre el şi soţia sa şi recunoaşte că a încercat să construiască în Ela conceptul de soţie perfectă ce exista în viziunea lui.La întoarcere hotărăşte să-i lase acesteia o parte considerabilă din averea sa,ulterior despărţindu-se. &lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/35382025-116160520799243008?l=cdsromanainfo.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/feeds/116160520799243008/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=35382025&amp;postID=116160520799243008' title='28 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/116160520799243008'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/35382025/posts/default/116160520799243008'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://cdsromanainfo.blogspot.com/2006/11/criza-lecturii-n-rndul-adolescenilor.html' title='Criza lecturii în rândul adolescenţilor'/><author><name>stefanik</name><uri>http://www.blogger.com/profile/14870177413085050445</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='22' src='http://bp2.blogger.com/__BfWJNzaU5I/R8WBv35wHeI/AAAAAAAAAC4/XtvZ26cPHMI/S220/stef.bmp'/></author><thr:total>28</thr:total></entry></feed>
